Parlamentul European amenință că blochează Brexitul din cauza drepturilor cetățenilor

09/07/2017

Negocierile pe Brexit se reiau, săptămâna aceasta, cu discuții tehnice înaintea reuniunii la nivel de negociatori șefi de săptămâna viitoare, sub amenințarea venită din Parlamentul European unde există o majoritate care promite să blocheze prin rezoluții negocierile pe Brexit, dacă Londra nu schimbă propunerea privind statutul cetățenilor europeni după retragerea din Uniune. Grupul de lucru al Parlamentului European, reunit la finalul săptămânii trecute, a trimis la Comisia Europeană un document în care detaliază nemulțumirile europenilor în ceea ce privește oferta britanică privind statutul cetățenilor europeni după Brexit. Pentru că legislativul european are drept de veto pe textul final al acordului și pentru că încheierea fiecărui capitol de negociere să se facă fără echivoc, Parlamentul European își va valida poziția privind negocierile prin rezoluții care vor fi supuse la vot. Europarlamentarii populari, socialiști, liberali, verzii și comuniștii consideră că propunerea britanică este o bătaie de joc la adresa cetățenilor europeni care rezidează în Marea Britanie și cer o atitudine tranșantă a negociatorului șef, Michel Barnier, la negocierile de săptămâna viitoare.

 

După discuțiile de luna trecută, Londra și-a făcut cunoscută oferta care îi nemulțumește profund pe oficialii europeni. Guvernul britanic propune o schemă complicată, oferind un nou statut cetățenilor europeni care rezidează pe teritoriul britanic, statut care le limitează, însă, printre altele, dreptul de a-și întregi familiile dacă nu au un anumit nivel al veniturilor pe lună sau, mai grav, le interzice dreptul de vot. În documentul Parlamentului European este subliniată ideea pe care a susținut-o public negociatorul legislativului european pe Brexit, liberalul Guy Verhofstadt, că este inadmisibil ca cetățenii europeni care locuiesc de foarte mulți ani în Marea Britanie să primească un statut egal cu al unor cetățeni care vin din state terțe.

Evaluarea grupului de lucru al Parlamentul European, format din reprezentanți ai grupurilor politice pro-europene: PPE, S&D, ALDE, Verzii și Comuniștii, plus șefa Comisiei pentru Afaceri Constituționale, semnalează discriminarea la care ar urma să fie supuși cei vizați de propunerea britanică.  

 

„În loc să adopte o soluție clară, justă și relative necomplicată, aceea de a garanta drepturile pe care acești cetățeni le au, deja, conform legii europene, Marea Britanie a optat pentru crearea unei categorii în cadrul legii naționale a imigrației care pune cetățenii UE pe un nivel similar cu cetățenii țărilor terțe. Astfel, Marea Britanie nu respectă principiul reciprocității, al simetriei și al nediscriminării. Din perspectiva legii europene, drepturile cetățenilor UE în Marea Britanie vor fi reduse la un nivel mai scăzut decât cele ale cetățenilor din state terțe care rezidează pe teritoriul uniunii. Limbajul asprirațional, folosit pentru  a descrie drepturi atât de importante precum dreptul la sănătate, cât și cel al recunoașterii diplomelor sau a calificărilor profesionale, nu oferă garanțiile necesare. Mai presus de toate, propunerea Marii Britanii nu oferă cetățenilor europeni nicio certitudine că legislativul britanic nu va schimba legea imigrației în viitor, adică nu oferă nicio garanție pe viață. Acest lucru s-ar putea aplica foarte bine și pe linia UE. Scopul nostru sunt garanțiile care pot fi reciproce pentru ambele părți. Dacă, în final, se ajunge la situația în care cetățenii UE vor fi nevoiți să poarte cu ei permanent documentele care le atestă „statutul special”, aceștia nu vor fi nimic mai mult decât cetățeni de mâna a doua!”

 

Documentul mai relevă nemulțumirea europarlamentarilor față de propunerea Londrei care în opinia lor reduce drepturile cetățenilor UE, inclusiv al celor care sunt rezidenți legali de mulți ani în Marea Britanie, un fapt care în opinia europeană subminează principiul de bază al reciprocității. În viziunea europarlamentară „statutul special” nu e nimic altceva decât un permis de ședere pe teritoriul britanic, ceea ce contrastează cu reglementările europene privind dreptul la rezidență. Mai mult cetățenii UE vor fi în permanent pericol de a fi expulzați din cauză că vor fi veșnic în vizorul autorităților britanice care le vor evalua comportamentul.

 Europarlamentarii reclamă faptul că „statutul special” nu e permanent, iar cel care îl obține îl poate pierde foarte ușor dacă părăsește teritoriul britanic pentru mai mult de doi ani.

 

„Se constată degradarea situației cetățenilor UE care nu pot, la data stabilită de Londra, să obțină statutul special pentru că nu au cinci ani de rezidență continuă pe teritoriul britanic și vor fi nevoiți să postuleze pentru un statut temporar care le oferă drepturi și mai limitate față de cei din prima categorie.”

 

Un alt punct inacceptabil pentru europeni este cel privind drepturile familiei pentru că britanicii vor să limiteze și să condiționeze posibilitatea de reîntregire a familiei, așa cum se întâmplă acum cu cetățenii care vin din state terțe. Parlamentul European vrea ca familiile cetățenilor europeni, care rezidează în Marea Britanie, să poată fi reîntregite oricând, conform principiilor garantate de legea europeană, subliniind că, și în acest caz, este vorba de o degradare a drepturilor pe care aceștia le au în acest moment. Aceleași garanții trebuie oferite și în cazul copiilor. Dacă un părinte care lucrează în Marea Britanie, dar are copilul în țara de origine – România, de exemplu – poate să beneficieze de alocație din partea statului britanic, își păstrează acest drept și după Brexit conform statutului special. Copiii născuți, însă, după 30 martie 2019, data la care tratatul de retragere din Uniunea Europeană ar trebui să intre în vigoare, nu vor mai beneficia de aceste drepturi, chiar dacă părinții lor obțin stautul special, deci rezidează pe teritoriul britanic de cel puțin cinci ani. Legislativul european consideră această propunere discriminatorie și cere drepturi pentru toți copiii europenilor indiferent de data nașterii.

Un alt punct nevralgic este faptul că în propunerea britanică se specifică faptul că fiecare membru al familiei va fi obligat să depună un dosar privind obținerea statutului special, inclusiv copiii, iar europenii se tem că analiza individuală poate duce la ruperea familiilor, fiind foarte posibil ca tata, mama sau chiar unul dintre copii să nu primească dreptul de rezidență.    

Parlamentul European nu concepe că cetățenii UE își vor pierde dreptul de a vota la alegerile britanice după Brexit.

Documentul mai subliniază faptul că de anul trecut de la referendum Marea Britanie se joacă cu viețile cetățenilor vizați de schimbare pentru că menține starea de incertitudine neoferind nimic concret. Spre exemplu, o dată care să definească reperul de la care se poate obține statutul special. Ambiguitatea propunerii ca această dată să fie stabilită undeva între 29 martie 2017 și momentul intrării în vigoare a tratatului de retragere – teoretic 29 martie 2019 – nu face altceva decât să-i afecteze pe cei care pot să obțină statutul special. Parlamentul european consideră că orice altă dată în afară de data tratatului de retragere trebuie respinsă categoric, deoarece orice perioadă de timp, de la câteva zile sau câteva luni, poate chiar un an sau doi, poate fi determinantă în acordarea statutului special.

Pentru a înțelege mai bine acest raționament să punem în balanță două cazuri diferite: cel al unui cetățean care rezidează pe teritoriul britanic din 1 ianuarie 2012 și un altul care a trăiește legal în această țară din 1 ianuarie 2014. Dacă pentru primul data de 29 martie 2017 nu ar pune nicio problemă pentru că are deja cinci ani de rezidență continuă, celălalt nu ar putea obține statutul special pentru că nu ar avea decât 3 ani și aproape 3 luni de rezidență. Lucrurile ar stat complet diferit dacă data ar fi stabilită, așa cum cer europenii, la momentul ieșirii din UE adică 29 martie 2019 când și cel de-al doilea cetățean ar întruni condițiile pentru a primi statutul special.

Parlamentul mai consideră că britanicii nu oferă criterii clare de eligibilitate și evaluare a dosarelor mai ales pentru cei care sunt în așa numita „perioadă de grație”, adică nu au încă anii necesari pentru a putea obține stautul special.

Propunerea britanică nu menționează nimic despre statutul muncitorilor care lucrează peste graniță (Irlanda) și nici al celor care au rezidat sau lucrat pe teritoriul britanic în trecut. Europarlamentarii mai scriu că nu există garanții pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale.

O altă situație ambiguă reclamată de europeni este cea a studenților. Europarlamentarii se tem că nu există garanții privind participarea studenților din ambele tabere la programele Erasmus, mai mult ei sunt contrariați de faptul că studenții vor fi nevoiți să ceară la rândul lor drept de rezidență.

 

Please reload

Europene.eu 2015 - 2020 © Toate drepturile rezervate.